Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
orcíc (orcícuri), s. n. – Fiecare din cele două bucăți de lemn prinse de crucea căruței unde se agață hamul. – Var. orșic, urcic. Germ. Ortscheit, prin intermediul pol. orczyk (Cihac, II, 230). În Mold. – Der. orcicar, s. n. (lațul ștreangului de la ham care se prinde de orcic).
Sursa: Dicționarul etimologic român