ORGÁNUM s. n. Una dintre formele cele mai vechi ale muzicii pe mai multe voci distincte, care consta dintr-un contrapunct improvizat pe o temă de cânt liturgic. – Din fr. organum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORGÁNUM s.n. (Muz.) Cea mai veche formă a muzicii polifonice, care consta dintr-un contrapunct improvizat pe o anumită temă. V. diafonie. [< fr., lat. organum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORGÁNUM s. n. cea mai veche formă a muzicii polifonice, constând dintr-un contrapunct improvizat pe o anumită temă. (< fr., lat. organum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
orgánum s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink