ORGOLIÓS, -OÁSĂ, orgolioși, -oase, adj. Plin de orgoliu, vanitos; mândru, încrezut, trufaș, îngâmfat. [Pr.: -li-os] – Orgoliu + suf. -os. Cf. it. orgoglioso, fr. orgueilleux.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORGOLIÓS, -OÁSĂ adj. Plin de orgoliu; mândru, trufaș. [Pron. -li-os. / < orgoliu + -os, cf. it. orgoglioso].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORGOLIÓS, -OÁSĂ adj. plin de orgoliu; vanitos, mândru, trufaș. (< it. orgoglioso)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ORGOLIÓS adj. v. îngâmfat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Orgolios ≠ modest
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
orgoliós adj. m. (sil. -li-os), pl. orgolióși; f. sg. orgolioásă, pl. orgolioáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ORGOLIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are mult orgoliu; cu mult orgoliu; vanitos; infatuat; trufaș. [Sil. -li-os] /orgoliu + suf. ~os
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink