Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: orna (verb tranzitiv) , ornare (substantiv feminin)   
ORNÁRE s. f. Acțiunea de a orna; împodobire, decorare. – V. orna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORNÁRE s.f. Acțiunea de a orna și rezultatul ei; împodobire. [Pl. -nări. / < orna].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORNÁRE s. 1. v. decorare. 2. v. garnisire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ornáre s. f., g.-d. art. ornării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ORNÁ, ornez, vb. I. Tranz. A pune în valoare, a înfrumuseța un lucru adăugându-i o podoabă; a împodobi, a decora. – Din fr. orner, lat. ornare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ORNÁ ~éz tranz. (lucruri, obiecte) A face să devină (mai) frumos, adăugând elemente decorative; a împodobi; a înfrumuseța. /<fr. orner, lat. ornare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ORNÁ vb. I. tr. A împodobi; a decora. [< lat. ornare, cf. fr. orner, it. ornare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORNÁ vb. tr. a împodobi; a decora. (< fr. orner, lat. ornare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ORNÁ vb. 1. v. împodobi. 2. a împodobi, a înfrumuseța, (rar) a agrementa, (reg.) a înfrumoșa. (A ~ un parc.) 3. v. garnisi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
orná vb., ind. prez. 1 sg. ornéz, 3 sg. și pl. orneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)