ORNITOMANȚÍE s.f. (Ant.; la romani) Prezicere a viitorului după zborul păsărilor. [Gen. -iei. / < fr. ornithomancie, cf. gr. ornis – pasăre, manteia – ghicire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORNITOMANȚÍE s. f. (ant.) devinație după zborul sau cântecul păsărilor. (< fr. ornithomancie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ornitomanțíe s. f., art. ornitomanțía, g.-d. ornitomanțíi, art. ornitomanțíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink