OROGÉN orogene, s. n. (Geol.) Regiune vastă a scoarței terestre unde au avut loc mișcări tectonice intense care au dus la formarea unui lanț muntos cutat. – Din orogeneză (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OROGÉN n. Zonă tectonică mobilă de pe suprafața Pământului. /Din orogeneză
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
OROGÉN s.n. (Geol.) Regiune vastă a scoarței terestre în care au avut loc mari mișcări tectonice. [< fr. orogène].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OROGÉN s. n. regiune vastă a scoarței terestre cu mari mișcări tectonice. (< fr. orogène)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
orogén s. n., pl. orogéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink