ORONÍMIC, oronimice, s. n. Denumire toponimică pentru formele de relief. – Din oronimie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORONÍMIC, -Ă adj. (Lingv.) Care denumește un munte. // s.n. Denumire topică pentru formele de relief. [Cf. fr. oronymique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORONÍMIC, -Ă s. n., adj. (cuvânt) care denumește o formă de relief; oronim. (< fr. oronymique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
oronímic s. n., pl. oronímice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ORONÍMIC ~ce n. Cuvânt prin care se denumește o formă de relief. /Din oronimie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink