OROTÍP, orotipuri, s. n. (Tipogr.) Mașină de cules asemănătoare linotipului. – Din germ. Orotype.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OROTÍP s.n. (Poligr.) Mașină de cules asemănătoare linotipului, la care pe matrițe se află floarea literei în relief, iar aparatul de turnat este înlocuit cu un dispozitiv de tipărire. [< germ. Orotype].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OROTÍP s. n. mașină de cules, asemănătoare linotipului, la care pe matrițe se află floarea literei în relief, iar aparatul de turnat este înlocuit cu un dispozitiv de tipărire. (< germ. Orotype)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
orotíp s. n., pl. orotípuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink