ORTODRÓMĂ, ortodrome, s. f. Drumul cel mai scurt care leagă două puncte de pe suprafața Pământului. – Din germ. Orthodrome.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORTODRÓMĂ s.f. Arc din cercul mare care trece prin două puncte date de pe suprafața Pământului și care reprezintă drumul cel mai scurt dintre aceste puncte. ♦ Drum parcurs de un vehicul având forma arcului de cerc descris mai sus. [Cf. fr. orthodromie < gr. orthos – drept, dromos – drum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORTODRÓMĂ s. f. drumul cel mai scurt dintre două puncte ale sferei terestre. (< germ. Orthodrome)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ortodrómă s. f. (sil. -dro-), g.-d. art. ortodrómei; pl. ortodróme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ORTODRÓMĂ ~e f. 1) Linia cea mai scurtă între două puncte ale unei sfere. 2) (în navigația maritimă și aeriană) Arc al cercului mare (imaginat), reprezentând drumul cel mai scurt între două puncte de pe suprafața Pământului. /<germ. Orthodrome
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ORTODRÓM, -Ă adj. (despre influxul nervos) care se propagă normal, în sens aferent sau eferent. (< fr. orthodrom)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink