Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ORTOPÓL, ortopoli, s. m. Punct în care se intersectează perpendicularele coborâte pe laturile unui triunghi din proiecțiile ortogonale ale vârfurilor acestuia pe o dreaptă din planul triunghiului. – Din fr. orthopôle.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORTOPÓL s.n. (Mat.) Punct în care se intersectează perpendicularele coborâte pe laturile unui triunghi din proiecțiile ortogonale ale vârfurilor acestuia pe o dreaptă din planul triunghiului. [< fr. orthopôle].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORTOPÓL s. m. (mat.) punct în care se intersectează perpendicularele coborâte pe laturile unui triunghi din proiecțiile ortogonale ale vârfurilor acestuia pe o dreaptă din planul triunghiului. (< fr. orthopôle, engl. orthopol)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ortopól s. m., pl. ortopóli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ORTOPÓL ~i m. Punct de intersecție a perpendicularelor coborâte pe laturile unui triunghi din proiecțiile ortogonale ale vârfurilor acestuia pe o dreaptă din planul lui. /<fr. orthopôle
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)