ORTÓPTIC, -Ă, ortoptici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a oftalmologiei care asigură tratamentul ambliopiei, educarea vederii stereoscopice și tratamentul dezechilibrului muscular în strabism. 2. Adj. De ortoptică (1). – Din fr. orthoptique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORTÓPTIC, -Ă I. adj. referitor la ortoptică. ♦ tratament ~ = tratament care urmărește centrarea corectă a axelor oculare și dezvoltarea vederii binoculare în caz de strabism. II. s. f. ramură a oftalmologiei despre defectele vederii și tratamentul lor. (< fr. orthoptique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ortóptic adj. m., pl. ortóptici; f. sg. ortóptică, pl. ortóptice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink