Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
ORTĂCÍ, ortăcesc, vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A lega tovărășie cu cineva; a se întovărăși, a se asocia. – Din ortac.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORTĂCÍ vb. v. asocia, grupa, împrieteni, însoți, întovărăși, uni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ortăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ortăcésc, imperf. 3 sg. ortăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. ortăceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE ORTĂCÍ mă ~ésc intranz. reg. 1) A deveni ortac; a stabili relații de ortăcie; a se întovărăși; a se asocia. 2) A fi în relații de ortăcie (unul cu altul). /Din ortac
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)