Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: ospăta (verb tranzitiv) , ospătat (adjectiv)   
OSPĂTÁT s. n. (Rar) Faptul de a (se) ospăta; ospătare. ◊ Expr. A se așeza (sau a se pune) pe ospătat = a mânca cu lăcomie. – V. ospăta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OSPĂTÁT adj. v. mâncat, sătul, săturat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ospătát s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OSPĂTÁ, ospătez, vb. I. Tranz. A primi (pe cineva) în casă ca oaspete, oferindu-i mâncare și băutură; a da de mâncare; a trata, a cinsti. ♦ Tranz., intranz. și refl. (Înv. și pop.) A mânca; p. ext. a petrece, a benchetui. – Din lat. hospitare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A OSPĂTÁ ~éz 1. tranz. (persoane) 1) A trata cu mâncare și băutură (din belșug). 2) A face să bea sau să mănânce, oferind (din belșug); a servi; a trata. ~ cu cireșe. 2. intranz. pop. v. A SE OSPĂTA. /<lat. hospitare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE OSPĂTÁ mă ~éz intranz. 1) A sta la masă; a mânca. 2) A consuma timpul bând și mâncând. /<lat. hospitare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
OSPĂTÁ vb. a cinsti, a servi, a trata, (pop.) a omeni, a tratarisi. (L-a ~ cu mâncare și băutură.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
OSPĂTÁ vb. v. benchetui, chefui, mânca, petrece, prăznui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ospătá vb., ind. prez. 1 sg. ospătéz, 3 sg. și pl. ospăteáză; conj. prez. 3 sg. și pl. ospătéze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)