OSÂNDITÓR, -OÁRE, osânditori, -oare, adj. (Rar) Care condamnă, care dezaprobă. – Osândi + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
osânditór adj. m., pl. osânditóri; f. sg. și pl. osânditoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OSÂNDITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care osândește, condamnă; pedepsitor. /a (se) osândi + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink