OTCÚP, otcupuri, s. n. (Înv) Bun sau venit al statului dat în arendă. – Din rus. otkup.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
otcúp (otcúpuri), s. n. – Arendarea veniturilor publice. Rus. otkup „chirie” (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 234)din sl. kupiti „a cumpăra”. Sec. XIX, înv. – Der. otcupcic, s. m. (persoană care lua în arendă bunurile publice), din rus. otkupštik.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
otcúp s. n., pl. otcúpuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OTCÚP ~uri n. ist. 1) Drept acordat de stat unor persoane particulare de a încasa impozite. 2) Bun al statului dat în arendă unei persoane particulare. /<rus. otkup
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink