OȚELÁR, oțelari, s. m. Muncitor calificat care efectuează într-o oțelărie2 operațiile de elaborare a șarjei de oțel. – Oțel + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
oțelár s. m., pl. oțelári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
oțelár (persoană, arbore) s. m., pl. oțelári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OȚELÁR ~i m. Muncitor specializat în operații de prelucrare a oțelului. /oțel + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink