OȚĂREÁLĂ, otăreli, s. f. 1. (Rar) Supărare mare, mânie, furie; oțărâre. 2. Grimasă, neplăcere, dezgust exprimat printr-o strâmbătură (cauzată de o băutură sau de o mâncare cu gust neplăcut). – Oțărî + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OȚĂREÁLĂ s v. furie, indignare, înverșunare, mânie, revoltare, revoltă, scandalizare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
oțăreálă s. f., g.-d. art. oțărélii; pl. oțăréli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OȚĂREÁLĂ ~éli f. 1) v. A SE OȚĂRÎ. 2) Grimasă de dezgust (provocată de o mâncare sau de o băutură). /a se oțări + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink