Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PĂCĂTOȘÉNIE, păcătoșenii, s. f. Faptul de a fi păcătos (1); faptă de om păcătos; stare de decădere; ticăloșie; nemernicie, păcătoșie. ♦ Mizerie. – Păcătos + suf. -enie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂCĂTOȘÉNIE s. păcătoșie, (înv.) păcătuință.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
păcătoșénie s. f. (sil. -ni-e), art. păcătoșénia (sil. -ni-a), g.-d. art. păcătoșéniei; pl. păcătoșénii, art. păcătoșéniile (sil. -ni-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PĂCĂTOȘÉNIE ~i f. fam. 1) Caracter păcătos. 2) Lucru sau ființă păcătoasă. /păcătos + suf. ~enie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)