Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: păcurăresc (adjectiv) , păcurări (verb tranzitiv)   
PĂCURĂRÉSC, -EÁSCĂ, păcurărești, adj. (Înv. și reg.) Care aparține păcurarului1, privitor la păcurar1; ciobănesc, păstoresc. – Păcuar1 + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂCURĂRÉSC adj. v. ciobănesc, pastoral, păstoresc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
păcurărésc adj. m., f. păcurăreáscă; pl. m. și f. păcurăréști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PĂCURĂRÍ, păcurăresc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Înv. și reg.) A ciobăni, a păstori. – Din păcurar1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PĂCURĂRÍ ~ésc 1. intranz. înv. 1) reg. A practica ocupația de păcurar; a fi păcurar. 2. tranz. reg. (vite) A supraveghea în timpul păscutului; a paște; a pășuna. /Din pacurar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PĂCURĂRÉSC ~eáscă (~éști) înv. Care este caracteristic pentru păcurari; de păcurar. /păcurar + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PĂCURĂRÍ vb. v. ciobăni, paște, păstori, pășuna.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
păcurărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păcurărésc, imperf. 3 sg. păcurăreá; conj. prez. 3 sg. și pl păcurăreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)