Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: păgân (substantiv) , păgâni (verb tranzitiv)   
PĂGÂNÍ, păgânesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) converti la păgânism; p. ext. a face să devină sau a deveni ateu; p. restr. a (se) turci. – Din păgân.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂGÂNÍ vb. v. turci.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
păgâní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păgânésc, imperf. 3 sg. păgâneá; conj. prez. 3 sg. și pl. păgâneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PĂGẤN, -Ă, păgâni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care se închină zeilor sau idolilor; idolatru; p. ext. nume dat de creștini celor care sunt de altă religie decât cea creștină sau care nu are nici o religie; p. restr. turc, mahomedan. 2. Adj. Care aparține unei religii politeiste sau cultului civilizației antice greco-romane sau care se referă la antichitatea greco-romană; p. restr. turcesc. 3. S. m. și f. Persoană care se abate de la dogmele religiei (creștine); eretic. 4. S. m. și f. Fig. Om rău la suflet, crud, nemilos. 5. Adj. Pătimaș, sălbatic, cumplit. – Lat. paganus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PĂGÂNÍ ~ésc tranz. A face să se păgânească. /Din păgân
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE PĂGÂNÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni păgân; a se transforma în păgân. 2) pop. A deveni câinos la inimă (ca un păgân). /Din păgân
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PĂGÂN ~i m. 1) Persoană care se închină zeilor sau idolilor; idolatru. 2) (în concepția credincioșilor creștini) Persoană de altă credință. 3) Persoană care nu ține nici de o credință. 4) Om rău la suflet. /<lat. paganus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PĂGÂN adj. v. turcesc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PĂGÂN adj., s. (BIS.) 1. adj., s. idolatru, politeist, (înv.) idoloslugaș, idoloslujebnic. (Popoarele ~ antice.) 2. adj. păgânesc. (Credințe ~.) 3. adj. necredincios, (înv. și reg.) pogan, (înv.) agarinesc, proclet, viclean. (Persoane creștine și persoane ~.) 4. s. necredincios, (înv.) agarean, viclean. (Un ~ hulit de creștini.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PĂGÂN adj., s. v. turc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PĂGÂN s. v. mahomedan, musulman.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PĂGÂN s., adj. v. ateu, eretic, liber-cugetător, necredincios, schismatic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Păgân ≠ creștin
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
păgân s. m., adj. m., pl. păgâni; f. sg. păgână, g.-d. art. păgânei, pl. păgâne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)