Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
PAF interj. 1. Cuvânt care imită zgomotul produs de o apăsare puternică, de o lovitură, de o pocnitură etc. 2. (Fam.; în expr.) A rămâne (sau a face pe cineva să rămână) paf = a rămâne (sau a face pe cineva să rămână) uimit, surprins, nemișcat. A face paf (pe cineva) = a uimi, a da gata, a învinge într-o discuție (pe cineva). – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PAF interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs de o lovitură). /Onomat.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
paf interj.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink