Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PAFTÁ, paftale, s. f. 1. Încheietoare ornamentală la haine sau la cingători, lucrată de obicei din metal (prețios și împodobită cu pietre prețioase). ♦ Cingătoare alcătuită din plăci de metal legate între ele cu lănțișoare sau fixate între ele cu ținte. ♦ Dispozitiv (metalic) de închidere a unui obiect (carte, cutie etc.). 2. Piesă din tablă de oțel folosită pentru fixarea cablurilor pe zidurile clădirilor. – Din tc. pafta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
paftá (paftále), s. f. – Încuietoare ornamentală, cataramă, broșă. – Mr., megl. paftă. Tc. pafta (Șeineanu, II, 280), din per. bafta, cf. bg., sb. pafta.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
paftá s. f., art. paftáua, g.-d. art. paftálei; pl. paftále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PAFTÁ ~le f. înv. 1) Încheietoare de metal (ornamentată) la haină sau la cingătoare. 2) Cingătoare făcută din plăci de metal prinse între ele cu lănțișoare. /<turc. pafta
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)