PÁJIȘTE, pajiști, s. f. Loc acoperit cu iarbă (măruntă și deasă), folosită ca nutreț sau pentru pășunat; vegetație ierboasă care acoperă acest loc. – Din sl. pašište.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
pájiște (pájiști), s. f. – Pășune mare. – Var. (Trans.) paviște. Sl. pašište (Cihac, II, 230; Tiktin), poate prin încrucișare cu pažitĭ „fîneață”, cf. sb., cr. pasište. Der. directă din sl. pažitĭ (Conev 30) prezintă dificultăți. – Der. împăjești, vb. (a acoperi cu iarbă); păjurit, adj. (acoperit cu flori, împodobit), a cărui der. nu pare să fi fost explicată convingător.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
pájiște s. f., g.-d. art. pájiștii; pl. pájiști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PÁJIȘTE pajiști f. Teren pe care crește iarbă măruntă și deasă, folosită ca nutreț sau pentru pășunat. /<sl. pašište
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BUREȚI-DE-PÁJIȘTE s. pl. v. cocârlă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink