PÁLID, -Ă, palizi, -de, adj. 1. (Despre față sau despre părți ale feței) Care este fără culoare, galben; p. ext. (despre oameni) cu obrazul fără culoare; livid, pal. 2. (Despre lumină, despre surse de lumină sau despre corpuri luminoase) Lipsit de intensitate; care răspândește o lumină slabă; fără strălucire; stins2. 3. (Despre culori) Care este puțin intens, care este șters, estompat sau spălăcit; (despre obiecte sau ființe) care are o culoare puțin estompată sau spălăcită. ♦ Fig. Lipsit de vigoare; șters; searbăd. – Din lat. pallidus, it. pallido.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PÁLID, -Ă adj. 1. Galben, pal, alb la față. 2. Fără strălucire, lipsit de intensitate luminoasă. [< lat. pallidus, cf. it. pallido].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PÁLID, -Ă adj. 1. (despre oameni) fără sânge în obraz, galben, alb la față; pal. 2. fără strălucire, șters, lipsit de vigoare. (< lat. pallidus, it. pallido)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PÁLID adj. 1. galben, îngălbenit, (livr.) pal, (rar) pălit, (înv. și pop.) searbăd, (pop. și fam.) gălbejit, (pop.) pierit, spelb, (înv. și reg.) smolit, (reg.) gălbăcios, (Ban. și Olt.) galfăd. (~ de emoție.) 2. v. estompat. 3. v. difuz. 4. v. slab.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Palid ≠ aprins, țipător, viu, rumen, violent
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
pálid adj. m., pl. pálizi; f. sg. pálidă, pl. pálide
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PÁLID ~dă (~zi, ~de) 1) (despre față) Care este de culoare galben-albie (din cauza unei boli, a unei emoții). 2) (despre persoane) Care are fața cu o astfel de culoare. 3) (despre lumină) Care este lipsit de intensitate; fără strălucire; pal; stins. 4) (despre culori) Care se caracterizează prin intensitate scăzută; puțin intens. 5) fig. Care este lipsit de expresie, de colorit; inexpresiv; decolorat; fad; șters. Expunere ~dă. /<lat. pallidus, it. pallido
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink