PAMFLETÁR, -Ă, pamfletari, -e, s. m., adj. 1. s. m. (Adesea depr.) Autor de pamflete; pamfletist. 2. Adj. Care are caracter de pamflet, specific pamfletului. – Din fr. pamphlétaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PAMFLETÁR s.m. (Adesea depr.) Autor de pamflete; pamfletist. [Cf. fr. pamphlétaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PAMFLETÁR, -Ă s. m. f. autor de pamflete; pamfletist. ◊ (adj.) cu caracter de pamflet. (< fr. pamphlétaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PAMFLETÁR s. pamfletist, (livr.) libelist. (Un ~ temut.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pamfletár s. m., adj. m., pl. pamfletári; f. sg. pamfletáră, pl. pamfletáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PAMFLETÁR ~i m. Autor de pamflete. /<fr. pamphlétaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink