Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PANAGHÍE, panaghii, s. f. 1. Nume dat Fecioarei Maria; p. ext. iconiță (emailată) cu chipul Fecioarei Maria, purtată de ierarhi pe piept. 2. Bucată de prescură care se mănâncă în mănăstiri, în prima săptămână după Paști. ♦ Prescură făcută la patruzeci de zile după înmormântarea cuiva. – Din sl. panagija, ngr. panaghía.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PANAGHÍE s. (BIS.) engolpion.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
panaghíe (panaghíi), s. f. – Prescură care se dă de pomană la patruzeci de zile după o înmormîntare. – Mr. panaghie. Ngr. παναδία, epitet al Fecioarei (Murnu 41), cf. sb., cr. panagija.Der. panaghiar, s. n. (taler de argint în care se servește panaghia).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
panaghíe s. f., art. panaghía, g.-d. art. panaghíei; pl. panaghíi, art. panaghíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PANAGHÍE ~i f. 1) Icoană mică având zugrăvit chipul Fecioarei Maria. 2) (în mănăstiri) Bucată de prescură care se mănâncă în prima săptămână după Paști. 3) Prescură pe care preotul o ridică în timpul rugăciunii făcute la patruzeci de zile de la moartea cuiva. ◊ A ridica (cuiva) ~a a) a face parastas unui mort; b) a înjura pe cineva. [G.-D. panaghiei] /<sl. panagija, ngr. panagia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)