PANTALONÁR, pantalonari, s. m. 1. Denumire depreciativă dată de către boierii conservatori în secolul trecut tinerilor progresiști care adoptaseră îmbrăcămintea occidentală. ♦ (Pop.) Nume depreciativ dat de țărani celor îmbrăcați orășenește; spec. orășean, târgoveț. 2. (Rar) Croitor specializat în confecționarea pantalonilor. – Pantalon + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PANTALONÁR s.m. 1. Croitor specializat în confecționarea pantalonilor. 2. Denumire depreciativă dată în sec. XIX tinerilor cu idei progresiste, care adoptaseră îmbrăcămintea occidentală. [< pantalon + -ar].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PANTALONÁR s. m. 1. croitor specializat în confecționarea pantalonilor. 2. (depr.) denumirea dată în sec. XIX de către boierii conservatori tinerilor cu idei progresiste, care adoptaseră îmbrăcămintea occidentală. (< pantalon + -ar)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PANTALONÁR s. nădrăgar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PANTALONÁR s. v. orășean, târgoveț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pantalonár s. m., pl. pantalonári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PANTALONÁR ~i m. depr. (în sec. XIX) 1) Tânăr cu idei progresiste care se îmbrăca după moda occidentală; bonjurist. 2) Țăran care purta haine (sărăcăcioase) orășenești; cioflingar. /pantalon + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink