PARABÁL, parabaluri, s. n. Panou de pe un poligon (2) în care se opresc gloanțele. – Din fr. pare-balles.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PARABÁL s.n. Captator de gloanțe într-un poligon, construit perpendicular pe direcția de tragere, astfel încât să poată opri cartușele ricoșate; biută. [< fr. pare-balle, cf. gr. paraballe].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PARABÁL s. n. panou dispus perpendicular pe direcția de tragere într-un poligon, astfel încât să poată opri gloanțele ricoșate. (< fr. pare-balles)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
parabál s. n., pl. parabáluri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PARABÁL ~uri n. Panou pe un poligon în care se opresc gloanțele. /<fr. pare-balles
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink