PARABOLOÍD, paraboloizi, s. m. (Mat.) 1. Suprafață descrisă de o parabolă1 care se deplasează astfel încât planul ei rămâne mereu paralel cu el însuși, iar vârful ei descrie o parabolă1 fixă. 2. (În sintagma) Paraboloid de rotație = suprafață generală prin rotația unei parabole1 în jurul axei de simetrie. – Din fr. paraboloïde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PARABOLOÍD s.m. Suprafață rezultată prin mișcarea unei parabole care se deplasează astfel încât planul ei să fie mereu paralel cu el însuși, iar vârful să rămână mereu pe altă parabolă situată într-un plan perpendicular. [Pron. -lo-id. / < fr. paraboloïde, cf. gr. parabole – parabolă, eidos – formă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PARABOLOÍD s. m. suprafață descrisă de o parabolă2 care se deplasează astfel încât planul ei rămâne paralel cu el însuși, iar vârful descrie o parabolă fixă. (< fr. paraboloïde)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
paraboloíd s. m., pl. paraboloízi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PARABOLOÍD ~zi m. geom. Suprafață formată prin mișcarea unei parabole care se deplasează în așa fel, încât planul ei rămâne mereu paralel cu el însuși, iar vârful descrie o altă parabolă situată într-un plan perpendicular. /<fr. paraboloïde
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink