Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: parazit (adjectiv) , paraziti , paraziți   
PARAZITI- v. parazito-.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PARAZÍT, -Ă, paraziți, -te, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Organism animal sau vegetal) care trăiește și se hrănește pe seama altui organism, căruia îi provoacă adesea daune, boli sau chiar moartea. 2. Adj., s. m. și f. Fig. (Persoană) care trăiește din munca altora, care nu produce nimic. 3. Adj. Fig. Care nu are un rol util, efectiv; de prisos, inutil. 4. S. m. (La pl.) Perturbații electromagnetice de origine externă în transmisiile radiofonice, de telecomunicații etc., cauzate de fenomene din alte aparate electrice sau din atmosferă. – Din lat. parasitus, germ. Parasit, fr. parasite.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PARAZÍT1 ~tă (~ți, ~te) și substantival 1) (despre organisme vegetale și animale) Care are drept sursă de hrană un alt organism. Insectă ~tă. Ciupercă ~tă. 2) fig. (despre persoane sau grupuri sociale) Care nu lucrează, trăind din munca altora. /<lat. parasitus, germ. Parasit, fr. parasite
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PARAZÍT2 ~ți m. la pl. Perturbații în recepția undelor electromagnetice, provocate de alte aparate electrice sau de fenomene atmosferice. /<lat. parasitus, germ. Parasit, fr. parasite
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PARAZÍT, -Ă s.m. și f. 1. Invitat la masa unui bogătaș din vechea Romă pentru a-l amuza. 2. (Fig.) Persoană care trăiește pe seama alteia. 3. Ființă care trăiește pe organismul unei alte ființe vii, hrănindu-se exclusiv cu substanțele produse de aceasta. 4. (la pl.) Perturbație produsă în transmisiile de telecomunicații, datorită descărcărilor electrice din atmosferă, scânteilor produse de unele aparate electrice etc. // adj. 1. (Despre ființe) Care duce o viață de parazit; parazitar. 2. (Fig.) Care nu produce nimic, care trăiește din munca altora. ♦ (Fig.) Lipsit de funcție; de prisos. [Cf. fr. parasite, lat. parasitus, gr. parasitos < para – alături, sitos – mâncare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PARAZÍT1, -Ă I. s. m. f. 1. organism care trăiește pe un alt organism gazdă, hrănindu-se exclusiv cu substanțele produse de acesta. 2. (fig.) cel care trăiește pe seama muncii altora. 3. (pl. m.) perturbații în transmisiile de telecomunicații, datorită descărcărilor electrice din atmosferă sau scânteilor produse de unele aparate electrice. II. adj. 1. parazitar. 2. (fig.) care nu are un rol util, care trăiește din munca altora. (< fr. parasite, lat. parasitus, germ. Parasit)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PARAZIT2(O)- elem. „parazit”. (< fr. parasit/o/-, cf. lat. parasitus, gr. parasitos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PARAZÍT adj. v. inutil, nenecesar, netrebuincios, neutil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PARAZÍT adj., s. 1. adj. v. parazitar. 2. s. pl. (livr.) vermină. (E plin de ~i.) 3. s. (fam.) linge-blide, linge-talere, linge-talgere. (X e un mare ~.) 4. s. pl. v. perturbații electromagnetice.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
parazít adj. m., (ființă) s. m., pl. parazíți; f. sg. parazítă, pl. parazíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
parazíți (tehn.) s. m. pl.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)