PARIMIÁR, parimiare, s. n. Carte bisericească în care sunt cuprinse (fragmente din) proverbele lui Solomon și alte fragmente din Vechiul Testament; parimie (2). [Pr.: -mi-ar. – Var.: paremiár s. n.] – Parimie + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PARIMIÁR s. (BIS.) parimie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
parimiár/paremiár s. n. (sil. -mi-ar), pl. parimiáre/paremiáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink