PATRICIÁN, -Ă, patricieni, -e, subst. 1. S. m. și f. (În Roma antică) Membru al comunității gentilice, iar mai târziu al aristocrației gentilice, care se bucura de toate drepturile și privilegiile; patriciu (2); p. gener. nobil, senior, aristocrat. ♦ (Adjectival) Care aparține patricienilor (1), privitor la patricieni, de patricieni; p. gener. de origine nobilă, aristocratică; cu purtări, gesturi etc. distinse. 2. S. m. Cârnat preparat din carne de vită tocată, cu condimente, care se consumă fript pe grătar. [Pr.: -ci-an] – Din fr. patricien.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PATRICIÁN, -Ă s.m. și f. Membru al clasei dominante din vechea Romă, care deținea pământurile obștești și monopolul funcțiilor sacerdotale și politice, bucurându-se de toate privilegiile. ♦ Nobil, senior. // adj. Care aparține patricienilor. ♦ De origine nobilă; rafinat. ♦ Mândru, îngâmfat. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. patricien].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PATRICIÁN s.m. Cârnat din carne de vită. [Pron. -ci-an, pl. -ieni. / < fr. patricien].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PATRICIÁN, -Ă I. s. m. f. 1. membru al aristocrației din Roma antică, deținând pământurile obștești și bucurându-se de toate privilegiile. 2. nobil, aristocrat. II. s. m. cârnat din carne de vită. III. adj. care aparține patricienilor (I). ◊ de origine nobilă; rafinat. (< fr. patricien)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PATRICIÁN s. I. (IST.) 1. (înv.) patriciu. (Un ~ din Roma antică.) 2. aristocrat, gentilom, nobil, senior, (rar) magnat. (Un ~ din apusul feudal al Europei.) II. trandafir. (A mâncat un ~ bine fript.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
patricián (patriciéni), s. m. – 1. Aristocrat roman. – 2. Un fel de cîrnat. Fr. patricien.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
patricián s. m. (sil. -tri-ci-an), pl. patriciéni (sil. -ci-eni)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PATRICIÁN1 ~éni m. 1) (în Roma antică) Persoană care, prin nașterea sa, aparținea clasei superioare de cetățeni romani, bucurându-se de mari privilegii; nobil roman. 2) (în evul mediu) Persoană care făcea parte din nobilime; nobil; senior; aristocrat. [Sil. -ci-an] /<fr. patricien
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PATRICIÁN2 ~ánă (~éni, ~éne) m. și f. Cârnat preparat din carne tocată de vită și fript la grătar. [Sil. -ci-an] /<fr. patricien
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
patriciánă s. f. (sil. -tri-ci-a-), g.-d. art. patriciénei (sil. -ci-e-); pl. patriciéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink