Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PATRÍCIU, patricii, s. m. 1. Titlu nobiliar, instituit în Imperiul Roman de către Constantin cel Mare, păstrat și în Imperiul Bizantin; persoană care avea acest titlu. 2. (Înv.) Patrician (1); p. gener. nobil, aristocrat. – Din lat. patricius.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PATRÍCIU s.n. Demnitate instituită de împăratul Constantin cel Mare, reprezentând cel mai înalt rang din Imperiul roman după împărat. [Pron. -ciu. / < lat. patricius].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PATRÍCIU s. n. titlu instituit de împăratul Constantin cel Mare, cel mai înalt rang din Imperiul Roman, după împărat; cel care poseda acest titlu. (< lat. patricius)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PATRÍCIU s. v. patricia.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
patríciu s. m. (sil. -tri-) [-ciu pron. -ciu], art. patríciul; pl. patrícii, art. patríciii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)