PENÍBIL, -Ă, penibili, -e, adj. Care provoacă o impresie neplăcută, supărătoare; greu de suportat, apăsător, jenant. – Din fr. pénible.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PENÍBIL, -Ă adj. Care provoacă o impresie neplăcută; greu de suportat, apăsător. [Cf. fr. pénible].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PENÍBIL, -Ă adj. care provoacă o impresie neplăcută; supărător, jenant. (< fr. pénible)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PENÍBIL adj. jenant, neplăcut, supărător. (Încearcă un sentiment ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
peníbil adj. m., pl. peníbili; f. sg. peníbilă, pl. peníbile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PENÍBIL ~ă (~i, ~e) Care produce o impresie neplăcută; cu proprietatea de a provoca o jenă supărătoare. /<fr. pénible
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink