PENSULÁȚIE, pensulații, s. f. (Rar) Pensulare. – Pensula + suf. -ție.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PENSULÁȚIE s.f. 1. Pensulare; (p. ext.) trăsătură de penel, specifică unui pictor. 2. (Med.) Badijonare (cu o pensulă). [Gen. -iei. / < pensula].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PENSULÁȚIE s. f. pensulare. (< pensula + -ție)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PENSULÁȚIE s. v. badijonare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pensuláție s. f. (sil. -ți-e), art. pensuláția (sil. -ți-a), g.-d. art. pensuláției; pl. pensuláții, art. pensuláțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink