PENTELÉU, penteleie, s. n. 1. (La sg.) Specialitate de cașcaval preparată din laptele care se mulge toamna de la oi. 2. (Reg.) Băț cu care se bate laptele pentru a se alege untul. 3. (Reg.) Coastă înclinată și netedă pe care coboară oile la strungă. – Din n. pr. Penteleu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
*Penteléu (munte) s. propriu n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
penteléu, penteléi, s.m. (reg.) om prost.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
penteléu s. n. (sil. -leu), art. penteléul; (bețe, pante) pl. penteléie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PENTELÉU ~ie n. Varietate de cașcaval preparat din laptele de oi muls toamna. /Din Penteleu n. pr.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink