Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: percheziționa (verb tranzitiv) , percheziționare (substantiv feminin)   
PERCHEZIȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a percheziționa și rezultatul ei. [< percheziționa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERCHEZIȚIONÁ, percheziționez, vb. I. Tranz. A efectua o percheziție, a supune unei percheziții o persoană, o locuință, ♦ P. gener. A scotoci. [Pr.: -ți-o-.Var.: perchiziționá vb. I] – Din fr. perquisitionner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PERCHEZIȚIONÁ ~éz tranz. (persoane, locuințe) A supune unei percheziții. [Sil. -ți-o-] /<fr. perquisitionner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PERCHEZIȚIONÁ vb. I. tr. A face o percheziție. [Pron. -ți-o-, var. perchiziționa vb. I. / < fr. perquisitionner].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERCHEZIȚIONÁ vb. tr. a face o percheziție. (< fr. perquisitionner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
perchiziționá / percheziționá (a~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 perchiziționeáză / percheziționeáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
PERCHEZIȚIONÁ vb. (prin nord-estul Olt.) a scociorî.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
percheziționá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. percheziționéz, 3 sg. și pl. percheziționeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)