PERFECTIBILITÁTE s. f. Însușirea sau faptul de a fi perfectibil. – Din fr. perfectibilité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERFECTIBILITÁTE s.f. Însușirea de a fi perfectibil. [Cf. fr. perfectibilité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERFECTIBILITÁTE s. f. însușirea, faptul de a fi perfectibil. (< fr. perfectibilité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
perfectibilitáte s. f., g.-d. art. perfectibilității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink