PERIGÉU, perigee, s. n. Punct în care un astru sau un satelit artificial aflat în mișcare orbitală se găsește cel mai aproape de pământ. ♦ Moment, timp în care astrul sau satelitul se află în acest punct. – Din fr. périgée, lat. perigaeum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERIGÉU s.n. Punctul cel mai apropiat de Pământ de pe orbita unui astru sau a unui satelit artificial; timpul în care astrul sau satelitul respectiv se găsește în acest punct. [Pron. -geu. / < fr. périgée, cf. gr. perigeios < peri – împrejur, ge – pământ].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERIGÉU s. n. punctul cel mai apropiat de Pământ de pe orbita unui satelit al acestuia. (< fr. périgée, lat. perigaeum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Perigeu ≠ apogeu
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
perigéu s. n., art. perigéul; pl. perigée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PERIGÉU ~e n. astr. 1) Punct de pe orbita unui satelit al Pământului aflat la o distanță minimă de centrul acestuia. 2) Interval de timp în care un satelit trece prin acest punct. /<fr. périgée, lat. perigaeum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink