PERMISIONÁR, permisionari, s. m. (Livr.) Soldat aflat în permisie. [Pr.: -si-o-] – Din fr. permissionaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERMISIONÁR s.m. (Liv.) Ostaș care pleacă în permisie. [Pron. -si-o-. / < fr. permissionnaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERMISIONÁR s. m. ostaș aflat în permisie. (< fr. permissionnaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
permisionár s. n. (sil. -si-o-), pl. permisionári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink