PERONÉU, peronee, s. n. Os lung și subțire al scheletului (uman), situat între genunchi și gleznă, care se articulează cu tibia și cu metatarsul, împreună cu care formează scheletul gambei. – Din fr. péroné.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERONÉU s.n. Osul lateral al gambei; fibulă. [< fr. péroné].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERONÉU s. n. os lung și subțire, între genunchi și gleznă; fibulă (3). (< fr. péroné)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PERONÉU s. (ANAT.) fibulă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
peronéu s. n. (sil. -neu), art. peronéul; pl. peronée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PERONÉU ~e n. anat. Os subțire și lung situat (împreună cu tibia) între gleznă și genunchi. /<fr. péroné
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink