Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: picura (verb tranzitiv) , picurat (adjectiv)   
PICURÁT1 s. n. Faptul de a picura.V. picura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PICURÁT2, -Ă, picurați, -te, adj. (Rar) Acoperit cu picături. – V. picura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
picurát s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PICURÁ, pícur, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A cădea sau a face, a lăsa să cadă în picături. ♦ Intranz. impers. A ploua ușor, cu stropi rari. 2. Intranz. Fig. A răsuna, a vibra (încet); a picui. 3. Intranz. (Înv. și reg.; de obicei cu determinările „de somn”, „din picioare”) A moțăi, a picoti. – Din picur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PICURÁ pícur 1. intranz. 1) (despre lichide) A curge în picături; a pica. 2) A ploua ușor, cu stropi rari. 3) reg. A ațipi și a se trezi repetat, la intervale scurte, șezând sau stând în picioare; a moțăi; a dormita; a somnola; a piroti; a picoti. 2. tranz. 1) (lichide) A face să curgă în picături; a pica. 2) (medicamente lichide) A introduce picătură cu picătură; a administra printr-o instilație; a pica; a instila. /Din picur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PICURÁ vb. 1. a pica, (înv. și pop.) a roura. (Ploaia ~; streașina ~.) 2. a țârcâi, a țârâi. (Chiuveta ~.) 3. v. curge.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PICURÁ vb. v. ațipi, ciupi, dormita, moțăi, picoti, piroti, pișca.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
picurá vb., ind. prez. 1 sg. pícur, 3 sg. și pl. pícură
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)