PICÚȘ, picușuri, s. n. I. (Pop.) 1. Piculeț. ♦ (Fam.) Băutură alcoolică (în cantitate mică). 2. Masă lichidă sau solidificată formată prin picurarea unui lichid sau prin curgerea, picătură cu picătură, a unei materii topite. II. (Fam.) Câștig mic și întâmplător (de obicei ilicit). – Pic1 + suf. -uș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PICÚȘ s. v. piculeț, picușor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
picúș s. n., pl. picúșuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PICÚȘ ~uri n. fam. Câștig mic (de obicei ilicit) realizat ocazional. /pic + suf. ~uș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink