Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PIERZÁRE s. f. (Pop.) Pierzanie. ◊ Loc. vb. A da pierzării = a ucide sau a lăsa să fie ucis. – V. pierde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PIERZÁRE s. v. corupție.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PIERZÁRE s. v. calamitate, catastrofă, decedare, deces, dezastru, dispariție, flagel, grozăvie, masacru, măcel moarte, năpastă, nenorocire, pacoste, pieire, potop, prăpăd, prăpădire, pusti-ire, răposare, sfârșit, sinistru, stingere, sucombare, urgie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pierzáre, pierzări, s.f. (înv. și pop.) 1. moarte (năprasnică, violentă); ucidere în masă, masacru; pieire, pierzanie, piericiune, pierzăciune, pieiște, primejdie de moarte. 2. (la pl.) spânzurătoare. 3. pierdere a vieții veșnice ca urmare a degradării morale. 4. decădere, degradare morală, desfrâu, perdiție, pierzanie. 5. pagubă în vieți sau în bunuri materiale; prăpăd, dezastru. 6. supliciu, chin, tortură, caznă. 7. ruinare, distrugere, nimicire. 8. (reg.; în sintagmă) marhă de pierzare = vită de pripas. 9. (în loc. adj.) de pierzare = a) (despre unități de timp) care este risipit în zadar, irosit; b) care este de desconsiderat, de neluat în seamă, de lepădat.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pierzáre s. f., g.-d. art. pierzării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)