Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PILÁF, pilafuri, s. n. Mâncare de orez (sau arpacaș), gătită de obicei cu carne (de pasăre) sau cu legume, ciuperci etc. ◊ Expr. (Fam.) A face (pe cineva) pilaf = a) a bate (pe cineva) foarte tare; a nimici; b) a uimi peste măsură, a ului. – Din tc. pilâv, ngr. piláfi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PILÁF s. (reg.) plachie. (~ de pasăre.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
piláf (piláfuri), s. n. – Orez fiert cu unt, mîncare orientală. Mr. pilaf, megl. pileaf. Tc. pilav (Roesler 601; Șeineanu, II, 295; Lokotsch 1656; Roonzevalle 59), cf. ngr. πιλάφι, bg. pilav, it. pilao, fr. pilaf, pilaw.Der. pilafgiu, s. m. (mîncător de pilaf; turc), din tc. pilafci.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
piláf s. n., pl. piláfuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PILÁF ~uri n. Fel de mâncare pregătită din orez fiert cu carne (de oaie, de porc etc.). ◊ A face (pe cineva) ~ a) a bate tare pe cineva; b) a face să fie cuprins de mirare. /<turc. piláv
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)