PILITÚRĂ, pilituri, s. f. Ceea ce se desprinde dintr-o piesă în urma pilirii. – Pili1 + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PILITÚRĂ s. (înv.) răsură. (~ de oțel.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pilitúră s. f., g.-d. art. pilitúrii; pl. pilitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PILITÚRĂ ~i f. Deșeu constând din așchii și praf metalic, obținut din pilire. /a pili + suf. ~tură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink