PINTENÁT, -Ă, pintenați, -te, adj. 1. (Despre încălțăminte) Care are pinteni (1), cu pinteni. ♦ (Substantivat, m.; fam. sau ir.) Ofițer sau gradat. 2. (Despre păsări) Cu pinteni (2); pintenog; p. ext. în formă de pinten. + (Substantivat, m.) Cocoș. 3. (Despre plante sau părți ale lor) Cu pinten (3) sau cu aspect de pinten. – Pinten + suf. -at.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PINTENÁT adj. (rar) pintenog. (Cizme ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PINTENÁT adj. v. pintenog.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PINTENÁT s. v. cocoș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pintenát adj. m., pl. pintenáți; f. sg. pintenátă, pl. pintenáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PINTENÁT1 ~tă (~ți, ~te) Care are pinteni; cu pinteni. /pinten + suf. ~at
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PINTENÁT2 ~ți m. fig. Mascul al găinii; cocoș. /pinten + suf. ~at
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink