Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: pitura (verb tranzitiv) , pitură (substantiv feminin) , pițura   
PITURÁ, piturez, vb. I. Tranz. (Mar.) A vopsi cu pitură o navă, o ambarcație. – Din it. pitturare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PITURÁ vb. I. tr. (Mar.) A vopsi (cu ulei) navele în scopul protejării lor împotriva ruginii sau degradării. [< it. pitturare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PITURÁ vb. tr. a acoperi o navă cu pitură. (< it. pitturare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
piturá vb., ind. prez. 1 sg. pituréz, 3 sg. și pl. pitureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PITÚRĂ, pituri, s. f. Vopsea specială, făcută din ulei de in sau din rășini, pentru nave sau ambarcații. – Din it. pittura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PITÚRĂ s.f. Vopsea specială pentru nave. [< it. pittura].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PITÚRĂ s. f. vopsea specială pe bază de ulei sau rășini, pentru nave. (< it. pittura)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
pițurá, píțur, vb. I (reg.; despre lână) a toarce gros.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pitúră s. f., g.-d. art. pitúrii; pl. pitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)