Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: piua (vb.) (verb tranzitiv) , piuare (substantiv feminin)   
PIUÁRE s. f. Acțiunea de a piua și rezultatul ei; împâslire. [Pr.: pi-ua-] – V. piua.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
piuáre s. f. (sil. -ua-), g.-d. art. piuării (sil. -uă-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PIUÁ, piuez, vb. I. Tranz. A da o țesătură de lână la piuă (1). [Pr.: pi-ua] – Din piuă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PIUÁ ~éz tranz. (țesături de lână) A da la piuă. [Sil. pi-ua] /Din piuă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PIUÁ vb. (Transilv. și Maram.) a pisa. (A ~ abaua.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
piuá vb. (sil. pi-ua), ind. prez. 1 sg. piuéz, 3 sg. și pl. piueáză, 1 pl. piuăm (sil. -uăm); conj. prez. 3 sg. și pl. piuéze (sil. -ue-); ger. piuând (sil. -uând)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)