Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: plana (verb tranzitiv) , planat (adjectiv)   
PLANÁT, -Ă, planați, -te, adj. (În sintagma) Zbor planat = zbor executat pe o pantă în coborâre, cu pierdere uniformă de înălțime, de către aeronave autopropulsate (cu motorul cu viteză redusă) sau planoare. – V. plana1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLANÁT, -Ă adj. (Av.) Zbor planat = zbor fără motor (făcut cu un planor sau cu un avion cu motorul oprit). [Cf. fr. plané].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLANÁT, -Ă adj. (despre zbor) care se efectuează fără a mișca din aripi sau fără motor. (< fr. plané)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PLANÁT adj. plutit. (Zbor ~ al păsărilor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PLANÁ1, planez, vb. I. Intranz. 1. (Despre păsări) A pluti sau a se menține în aer cu aripile întinse, aproape nemișcate. ♦ (Despre planoare) A pluti în aer pe o traiectorie care face un unghi mic cu orizontala; (despre avioane) a coborî (cu motorul oprit sau cu viteza redusă) pe o traiectorie cu pantă mică. 2. A întrece prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare; a domina. ♦ Fig. A domina prin importanță, prin superioritate etc. ♦ Fig. A amenința să se întâmple, a pluti asupra; a fi iminent. – Din fr. planer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLANÁ2, planez, vb. I. Tranz. A prelucra suprafața unui obiect prin așchiere sau prin deformare plastică pentru a o face netedă, plană. – Din fr. planer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PLANÁ1 pers. 3 ~eáză intranz. 1) (despre păsări) A zbura cu aripile întinse, fără a bate din ele. 2) (despre avioane sau planoare) A pluti prin aer, fără a folosi motorul. 3) fig. (despre evenimente, acțiuni etc.) A fi gata să se producă. /<fr. planer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A PLANÁ2 ~éz tranz. (obiecte) A face să aibă suprafață plană (prin așchiere, nivelare etc.). /<fr. planer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PLANÁT ~tă (~ți, ~te): Zbor ~ zbor al unui avion sau planor care pierde treptat din înălțime. /v. a plana
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PLANÁ vb. I. 1. intr. (Despre păsări) A pluti în văzduh cu aripile deschise. ♦ (Despre un planor, un avion) A pluti în aer fără ajutorul unui motor. ♦ (Fig.) A fi iminent, a amenința să se întâmple, a pluti asupra... 2. intr. (Fig.) A domina, a stăpâni (prin superioritate). 3. tr. A netezi (o piatră), a face plană (o suprafață). [< fr. planer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLANÁ1 vb. intr. 1. (despre păsări) a pluti în văzduh cu aripile deschise. ◊ (despre un planor, un avion) a pluti în aer fără motor. ◊ (despre ambarcații) a naviga cu mare viteză, având prova jumătate ieșită din apă. ◊ (fig.) a fi iminent, a amenința să se întâmple, a pluti asupra... 2. (fig.) a domina, a stăpâni (prin superioritate). (< fr. planer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PLANÁ2 vb. tr. a prelucra prin așchiere sau prin deformare plastică (obiecte, piese) pentru a le face netede, plane. (< fr. planer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
GEOMETRIE PLÁNĂ s. v. planimetrie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PLANÁ vb. v. zbura.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
planá (a pluti, a domina, a prelucra) vb., ind. prez. 1 sg. planéz, 3 sg. și pl. planeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CASTELLÓN DE LA PLANA [casteλón], oraș în E Spaniei (Valencia), port la M. Mediterană; 128,7 mii loc. (1987). Siderurgie, țesături de lînă, porțelan, hîrtie. Biserică gotică.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)